inspirație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)INSPIRÁȚIE, inspirații, s. f. 1. Inhalare a aerului în plămâni, primul timp al respirației.
2. Fig. Avânt, forță, entuziasm creator; complex de idei creatoare, stare de maximă tensiune creatoare.
3. Fig. Idee, soluție apărută pe neașteptate în conștiință. [
Var.:
inspirațiúne s. f.] – Din
fr. inspiration, lat. inspiratia.