INCERCUIRE - explicat in DEX

Pentru un rezultat mai bun, cauta cuvintele la singular
INCERCUIRE
ÎNCERCU'IRE, încercuiri, s.f. Acţiunea de a încercui; înconjurare. - V. |încercui||.
ÎNCERCU'IRE s. 1. împresurare, înconjurare, învăluire. (~ inamicului.) 2. v. |asediu||.
încercu'ire s. f., g.-d. art. încercu'irii; pl. încercu'iri

Alte cuvinte din DEX

INCERCUI INCERCAT INCERCARE « »INCERCUIT INCERT INCERTITUDINE