descantec - explicat in DEX

descântec (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DESCẤNTEC, descântece, s. n. Faptul de a descânta. ♦ Formulă magică (în versuri) însoțită de gesturi, cu care se descântă; vrajă, descântătură. – Des¹- + cântec.