ABAAB'A^1 interj. (Înv.) (În propoziţii interogative) exprimă mirarea sau atrage atenţia cuiva când i se vorbeşte.
AB'A^2,
abale, s.f. |Ţesătură|| groasă de lână, de obicei albă, din care se confecţionează haine ţărăneşti; |dimie||, |pănură||. - Din tc.
aba.
AB'A s. dimie, pănură, (pop.) suman, (reg.) saiac, zeghe.
(Haină ţărănească de ~.)ab'a interj.
ab'a s. f., art.
ab'aua, g.-d. art.
ab'alei; pl.
ab'ale