descărcătură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESCĂRCĂTÚRĂ, descărcaturi, s. f. 1. Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport.
2. Declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de ea. –
Descărca +
suf. -ătură.descărcătură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)descărcătúră s. f.,
g.-d. art. descărcătúrii; pl. descărcătúridescărcătură (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)descărcătură f. acțiunea de a descărca și rezultatul ei.
descărcătură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESCĂRCĂTÚRĂ, descărcături, s. f. 1. Ceea ce se descarcă dintr-un vehicul de transport.
2. Declanșare a unei arme de foc; zgomotul produs de aceasta. —
Descărca +
suf. -ătură.