cumpliciune - explicat in DEX



cumplicĭune (Dicționaru limbii românești, 1939)
cumplicĭúne f. (d. cumplit). Vechĭ. Grozăvie, strășnicie. Cruzime.

Alte cuvinte din DEX

CUMPLI CUMPATAT CUMPATARE « »CUMPLIRE CUMPLIT CUMPLITATE