coraziune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CORAZIÚNE, coraziuni, s. f. Acțiunea de eroziune exercitată de vânt prin nisipul transportat prin târâre și în urma căreia iau naștere forme de relief eoliene. [
Pr.:
-zi-u-] – Din
fr. corrasion.coraziune (Dicționar de neologisme, 1986)CORAZIÚNE s.f. Eroziune provocată de vânt și de nisipul ridicat de vânt. [Pron.
-zi-u-. / < fr.
corrasion].
coraziune (Marele dicționar de neologisme, 2000)CORAZIÚNE s. f. eroziune provocată de vânt și de nisipul ridicat de acesta. (< fr.
corrasion)
coraziune (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)CORAZIÚNE (‹
fr.)
s. f. Acțiunea de eroziune exercitată de vînt prin nisipul transportat în suspensie asupra rocilor de la
supr. scoarței și în urma căreia iau naștere forme de relief eoliene:
dreikantere, adîncituri la suprafața rocilor, ciuperci eoliene (babe) etc.
C. este strîns legată de
deflație.coraziune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)coraziúne (-zi-u-) s. f.,
g.-d. art. coraziúnii; pl. coraziúnicoraziune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CORAZIÚNE, coraziuni, s. f. Acțiunea de eroziune exercitată de vânt prin nisipul transportat în suspensie asupra rocilor și în urma căreia iau naștere forme de relief eoliene. [
Pr.: -
zi-u-] — Din
fr. corrasion.