cloroficee - explicat in DEX

cloroficee (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
CLOROFICÉE, cloroficee, s. f. (La pl.) Clasă de alge verzi, de obicei acvatice, care conțin clorofilă; (și la sg.) algă din această clasă. – Din fr. chlorophycées.

cloroficee (Dicționar de neologisme, 1986)
CLOROFICÉE s.f.pl. (Bot.) Clasă de alge verzi, unicelulare sau pluricelulare, care conțin clorofilă; (la sg.) algă din această clasă. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. chlorophycées].

cloroficee (Marele dicționar de neologisme, 2000)
CLOROFICÉE s. f. clasă de alge verzi acvatice care conțin clorofilă. (< fr. chlorophycés)

cloroficee (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
CLOROFICÉE (‹ fr. {i}; {s} cloro- + gr. phykos „algă”) s. f. pl. Clasă de alge marine sau de apă dulce, caracterizate prin prezența pigmentului clorofilian, neasociat cu alt pigment asimilator. Formele marine, având talul încrustat cu calcar, au contribuit la formarea unor roci calcaroase, iar cele de ape dulci, care au celulele înconjurate de o materie gelatinoasă, bogată în substanțe grase, la formarea șisturilor bituminoase.

cloroficee (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
cloroficée s. f., art. cloroficéea, g.-d. art. cloroficéei; pl. cloroficée

cloroficee (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
CLOROFICÉE, cloroficee, s. f. (La pl.) Clasă de alge verzi, de obicei acvatice, care conțin clorofilă; (și la sg.) algă din această clasă. — Din fr. chlorophycée.