chiorăi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)CHIORĂÍ, pers. 3
chiórăie vb. IV.
Intranz. (Despre intestine) A produce un zgomot caracteristic, datorită gazelor din interior. [
Var.:
ghiorăí vb. IV] – Formație onomatopeică.
chiorăi (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))CHIORĂÍ, pers. 3
chiórăie vb. IV.
Intranz. (Despre intestine) A produce un zgomot caracteristic datorită mișcării gazelor din interior. [
Var.:
ghiorăí vb. IV] – Onomatopee.
chĭorăĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)chĭórăĭ și -
ĭésc, ghĭórăĭ și
-ĭésc, a
-í v. intr. (imit. d.
chĭor-chĭor, ghĭor-ghĭor, huĭetu mațelor goale; ung.
korogni. V.
cîrîĭ, chirăĭ, cherlăĭ. Se zice despre mațe, care fac
chĭor-chĭor cînd ți-e foame. Se zice și despre curcĭ cînd țipă facînd
chĭor-chĭor. – În Trans.
a corăí.chiorăi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)chiorăí/ghiorăí (a ~) (
pop.)
vb.,
ind. prez. 3
chiórăie/ghiórăie, imperf. 3
sg. chiorăiá/ghiorăiá, conj. prez. 3
să chiórăie/să ghiórăiechiorăi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)CHIORĂÍ, pers. 3
chiorăie, vb. IV.
Intranz. (
Pop.; despre intestine) A produce un zgomot caracteristic, datorită gazelor din interior. [
Var.;
ghiorăí vb. IV] — Formație onomatopeică.
chiorăì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)chiorăì (ghiorăì) v. se zice de sgomotul ce se produce în stomac sau în burtă:
îi chiorăie mațele de foame. [Onomatopee].
chiorăì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)chiorăì (ghiorăì) v. se zice desgomotul ce se produce în stomac sau în burtă:
îi chiorăie mațele de foame. [Onomatopee].