adnotator - explicat in DEX

adnotator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ADNOTATÓR, -OÁRE, adnotatori, -oare, s. m. și f. Persoană care adnotează un text. – Adnota + suf. -tor. Cf. lat. adnotator, annotator, fr. annotateur.

adnotator (Dicționar de neologisme, 1986)
ADNOTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care adnotează un text. [Cf. lat. adnotator].

adnotator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ADNOTATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care adnotează un text. (< lat. adnotator)

adnotator (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
ADNOTATÓR, -OÁRE, adnotatori, -oare, s. m. și f. Persoană care adnotează un text. – Lat. lit. adnotator.

adnotator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*adnotatór, -oáre s. Care adnotează. – Rar anot-.

adnotator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
adnotatór s. m., pl. adnotatóri

adnotator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ADNOTATÓR, -OÁRE, adnotatori, -oare, s. m. și f. Persoană care adnotează un text. — Adnota + suf. -tor. Cf. lat. adnotator, annotator, fr. annotateur.